Punctul de plecare
Copilul cu autism ar trebui sa aiba in dezvoltare aproximativ opt (8) abilitati critice pana cel mai tarziu la 5 ani … ca sa aiba o sansa la recuperare. Evident, exista exceptii. In sensul in care am vazut copii cu autism infantil (cea mai grava forma de afectare) la care interventia ABA a inceput mai tarziu, la 5 ani, si cu toate astea au performat si au reusit lucruri spectaculoase. Inclusiv al meu copil a facut parte din categoria asta. Dar pentru asta ar trebui indeplinite concomitent foarte multe conditii iar printre ele se numara trei resurse uriase: timp, bani, implicare si abilitati de organizare eficienta. In ziua de astazi insa e pacat sa ajungi la 5 ani si sa mai ai un singur tren de luat, cel care presupune interventia ABA extrem de structurata si de intensiva. Ori daca reusesti sa implementezi la copilului tau abilitatile astea 8 înainte de 5 ani … tocmai i-ați crescut urias sansa de recuperare si integrare. Pentru ca astea 8 sunt abilitatile de baza spre a invata sa invete. Cele 8 abilitatile critice sunt: raportarea/implicarea socială, cererile (mand-urile), limbajul receptiv (intelege ceea ce se vorbeste cu el), denumirile – limbaj expresiv (tact-urile), jocul, imitatia fizica spontana, imitatia verbala si conversatia (intraverbalul). Atunci cand abilitățile astea exista la copilul cu autism, mai dezvoltate sau mai putin dezvoltate dar în curs de dezvoltare … exista sanse reale de integrare. Mai ales ca vorbim de abilitati pe care copilul neurotipic le dezvolta pana la 3-4 ani.
Aportul parintilor copilului cu autism in obtinerea acestor 8 abilitati critice
In programul AEP (Autism Educational Project) sunt inrolate 20 de familii in clipa asta si toate, fara exceptie, au reusit sa il invete pe copilul lor cu autism:
1. Raportarea/implicarea sociala
– contact vizual permanent ( pe cereri – cereri de obiecte, cereri de activitati sau cereri de informatie – in joaca si de-a lungul unei zile)
– joint attention – in diferite stadii de obtinere atat pe initiere cat si pe raspuns la JA
– implicare si ramas in joc cu parintele si joaca pe post de recompensa
2. Imitatie
– imitatie fizica, cu si fara obiect, imitatie vocala, ambele …spontane si initiate de copil (sac!), uneori imediat, alteori cu intarziere
3. Cereri la nivel intre 50 si peste 200 cereri pe zi
4. Tacturi (denumit expresiv obiecte sau actiuni toti – comentarii spontane aproximativ 50% dintre ei
5. Joc functional la aproximativ 70% dintre copii si joc presimbolic la circa 60%
6. Extindere limbaj de la 0-1 cuvinte la propozitii de 2-3 cuvinte spontan, la toti copii care au intrat in program de mai mult de 6 luni
Asta in conditiile in care pe abilitatile astea au lucrat in mod exclusiv doar parintii!! Cateva minute pe zi (20-30 minute pe zi)! Fara un program complicat si fara sa fie organizat ca o interventie ABA structurata. Doar in mediul natural. In afara celor 20-30 minute totul s-a intamplat in … joaca. In timpul petrecut de parinti in mod uzual cu copilul.
De la dorinta la implicare
Eu nu am vazut in 20 de ani niciun copil recuperat fara aportul parintilor. Iar aportul parintelui inseamna in proportie covarsitoare a invata ce inseamna autismul, ce presupune interventia ABA si cum ai putea folosi niste „unelte” care iti sunt la indemana pentru a iti ajuta copilul cu autism sa invete si astfel sa isi ajusteze calitatea vietii pe care o traieste. Iar realitatea bate filmul. Uneori în cel mai pozitiv mod cu putinta. Alteori privim copilul cu autism, propriu si personal, ca fiind un copil care are nevoie de ajutor în mod specific de la specialisti uitand ca noi putem deveni cei mai buni specialisti pentru al nostru copil pentru ca pur si simplu nimeni nu are cum sa il cunoască mai bine ca noi.
