Castelul „Csitó” din Jimbolia, cunoscut și sub numele de Castelul Csekonics, reprezenta o bijuterie arhitecturală distinctă în peisajul cultural al Banatului. Construit sub îndrumarea arhitectului Ybl Miklós, un nume emblematic în arhitectura istoricistă europeană a secolului al XIX-lea, castelul a fost un simbol al opulenței și influenței familiei Csekonics, o familie nobiliară de renume în regiune.
Conform documentării realizate de Walter Tonța în lucrarea sa „Prestigiu, avuție, influență. Istoria familiei nobiliare Csekonics și a domeniului ei jimbolian”, familia Csekonics a deținut mai multe proprietăți semnificative, inclusiv în Rofendorf (Banatski Dušanovac) și Palatul „Károly-Csekonics” din Budapesta. Cu toate acestea, în anul 1937, în contextul unor dificultăți financiare acute, familia a luat decizia de a demola castelul „Csitó”, o hotărâre care a reprezentat o pierdere ireparabilă pentru patrimoniul cultural al regiunii.
Castelul Csitó din Jimbolia, descriere pe scurt
Descrierea castelului, așa cum apare în lucrarea lui Fekete J. Csaba, „Un Gând, două castele”, evocă imaginea unei structuri arhitecturale impunătoare. Castelul se distingea prin intrări majestuoase, un hol central de două nivele cu galerie, și o serie de camere și suite amenajate cu rafinament, reflectând statutul aristocratic al familiei Csekonics.
Istoricul Borovszky Samu (1860-1912), scria, în 1911 despre interioarele castelului Csitó:
„Sălile castelului sunt pline de mobile valoroase, antice, picturi şi alte obiecte de artă. Aici se găsesc circa 6.000 volume de cărţi valoroase, care au fost cumpărate la începutul veacului trecut. Mai departe în sufragerie, se găsesc două goblenuri originale de mare valoare. În salon se află un dulap împodobit cu juvele valoroase din lemn exotic, mai multe vase japoneze, dulapuri ornamentale antice, câteva ceasuri valoroase din porţelan de meissen, oglinzi veneţiene şi mai multe porţelanuri de Sevres. Pe coridoare sunt circa 1.000 de trofee de cocoşi de rasă, pe celalalt coridor se află peste 1.000 de trofee, proprietatea fiilor contelui. În camera de conversaţie şi joc se găsesc bronzuri, vase arăbeşti…”.
Demolarea acestui edificiu grandios nu a fost doar o pierdere materială, ci a reprezentat și un gol în memoria colectivă a patrimoniului arhitectural românesc. În prezent, existența castelului „Csitó” este păstrată doar prin intermediul unor fotografii istorice și descrieri, care stau mărturie frumuseții și măreției sale. Rememorarea castelului „Csitó” este esențială pentru înțelegerea bogăției culturale și istorice a orașului Jimbolia și a Banatului.
Castelul Csitó din Jimbolia: galerie foto
Sursa foto: Facebook
