Balanţa de plăţi reprezintă sinteza tranzacţiilor economice şi financiare ale unei țări cu restul lumii, pe o perioadă de timp determinată, referitoare la bunuri, servicii, venituri primare, transferuri fără contraprestaţie (donaţii, ajutoare şi altele asemenea), precum şi la creanţe şi obligaţii financiare. Acest indicator macroeconomic este esenţial pentru a înţelege cât de sănătoasă este o economie și cât de bine interacționează aceasta cu piețele externe.
Citește și: Analiza SWOT: Instrument strategic pentru succes
Prin urmare, dacă te-ai întrebat ce este balanța de plăți, răspunsul, pe scurt, este că reprezintă un tablou complet al fluxurilor de intrări și ieșiri financiare și economice dintre rezidenţii unei ţări și nerezidenţi, într-un interval de timp (de regulă, un an sau un trimestru). Pe plan local, Banca Naţională a României are atribuţia legală de a elabora balanţa de plăţi pentru România, urmărind toate schimburile pe care țara noastră le are cu restul lumii.
Fie că vorbim despre exporturi, importuri, investiţii sau simple donații, balanța de plăți înregistrează toate aceste operaţiuni, oferind decidenţilor politici, investitorilor și analiştilor economici o imagine de ansamblu asupra stabilităţii şi competitivităţii economice. O balanță de plăți echilibrată poate semnala o economie stabilă, în timp ce dezechilibrele pot indica probleme structurale, nevoia de intervenții prin politici monetare sau fiscale și pot influența stabilitatea monedei naționale.
Ce este Balanța de plăți și cum se interpretează?
Pentru a înţelege pe deplin ce este balanța de plăți, este util să ne concentrăm asupra modului în care aceasta este structurată. În ansamblu, Balanţa de plăţi este împărţită în trei conturi principale:
- Contul curent – reflectă furnizarea sau achiziţionarea de resurse reale de către economia României de la restul lumii sau către restul lumii, precum și tranzacţiile unilaterale, fără contraprestaţie economică.
- Tranzacţiile înregistrate pe credit evidențiază exporturile de bunuri şi servicii, veniturile din muncă şi investiţii realizate în străinătate, precum și resursele primite din străinătate fără contraprestație (donaţii, subvenţii etc.).
- Tranzacţiile înregistrate pe debit corespund importului de bunuri şi servicii și veniturilor cuvenite nerezidenţilor pentru utilizarea factorilor de producție aparținând acestora.
- Contul de capital – acoperă achiziționarea sau vânzarea de active nefinanciare neproduse (spre exemplu, licențe, brevete sau concesiuni) și transferurile de capital. Este un segment mai restrâns, însă necesar pentru a completa imaginea de ansamblu.
- Contul financiar – înregistrează tranzacţiile nete care implică active şi pasive financiare între rezidenţi şi nerezidenţi. Aici se observă:
- Achiziţia netă de active financiare, care reprezintă diferenţa dintre achiziţia de active şi reducerea de active.
- Acumularea netă de pasive, determinată ca diferenţă între acumularea şi reducerea de pasive.
Principalele componente ale Balanței de plăți
- Exporturile și importurile (Bunuri și Servicii)
Acestea sunt înregistrate în contul curent și reprezintă motorul relațiilor comerciale dintre România și restul lumii. Un excedent în exporturi poate indica o competitivitate crescută a economiei, în timp ce un volum ridicat de importuri, neacoperit de exporturi, poate genera deficit în balanța de plăți. - Veniturile din muncă și investiții
Incluse tot în contul curent, aceste fluxuri arată cât de mulți bani intră în țară din salarii, dobânzi, dividende și profituri realizate în străinătate, dar și cât de multe venituri părăsesc țara pentru remunerarea factorilor de producție deținute de nerezidenți. - Transferurile unilaterale
Donațiile, ajutoarele internaționale și alte fluxuri fără contraprestație economică intră în această categorie. Ele pot influența contul curent prin creșterea sau reducerea necesarului financiar al economiei. - Tranzacțiile cu active și pasive financiare
În contul financiar, se înregistrează achiziția și vânzarea de titluri financiare (obligațiuni, acțiuni etc.), investițiile directe și alte instrumente financiare. De asemenea, această secțiune arată cum își plasează investitorii străini capitalul în România și cum investesc românii în străinătate.
De ce contează balanța de plăți?
În esenţă, balanţa de plăţi oferă o perspectivă amplă asupra competitivităţii economiei naţionale, a stabilităţii financiare şi a gradului de integrare în economia globală. Dacă există un deficit semnificativ și constant, autoritățile pot fi nevoite să intervină prin politici fiscale sau monetare, pentru a evita deprecierea monedei naţionale sau creşterea datoriei externe.
Citește și: Agenție de Rating: Rol și Importanță pe Piața Financiară
Pe de altă parte, un excedent poate semnala o economie puternică şi competitivă la export, dar poate indica şi faptul că se consumă mai puţin pe plan intern, ceea ce nu este întotdeauna benefic pentru creşterea economică pe termen lung. Astfel, echilibrul este esenţial.
Prin urmare, ce este balanța de plăți și de ce este importantă sunt întrebări care se leagă de sănătatea financiară și stabilitatea economică a unei țări. Pentru investitori, acest indicator este un semnal clar despre climatul de afaceri. Pentru guverne și bănci centrale, balanța de plăți este un instrument indispensabil în luarea deciziilor de politică economică, monitorizarea inflației și păstrarea stabilității valutare.