Evaluare de diagnostic in autism
Severitatea afectarii in autism e doar o chestiune de perspectiva. Respectiv cand ajung la medicul psihiatru copii sunt mai afectati sau mai putin afectati. Apoi, ulterior unei evaluari,autismul sau afectarea data de autism e pusa intr-o clasa. Evaluarile din autism nu iau in considerare IQ-ul ci cat de mult afecteaza viata copilului, de zi cu zi, simptomele. Cum si cat e afectata comunicarea, cum si cat e afectata interactiunea sociala, cum si cat sunt afectate alte abilitati pe care copilul ar trebui sa le aiba la o varsta sau alta. Evaluarile in zona copiilor cu autism, ca si golden standard sunt ADI-R sau ADOS (1 sau 2). Ambele pot plasa copilul intr-o clasa de risc care de fapt definesc cat de afectat e cel mic. Semnele usoare de autism sunt lipsa de a se putea concentra mai mult de cateva zeci de secunde pe o sarcina, isi pierd foarte repede interesul, nu stiu sa mentina o prietenie, nu stiu sa interactioneze cu alti copii, par ca uneori sunt lipsiti de empatie, le e dificil sa initieze o conversatie, tind sa nu se prinda de regulile de joaca ale celorlalti, incearca sa controleze in permanenta mediul si sa se intample doar cum vor ei, au o problema cu regulile si cu urmatul lor.
Impartirea pe clase in autism
Din pacate impartirea pe clase de afectare nu e nimic nou. In trecut cei mai grav afectati erau cei diagnosticati cu autism infantil, cei mai putin afectati cei cu autism inalt functional sau sindrom asperger. Intre cele doua extreme existau o pleiada de diagnostice: autism atipic, elemente de autism, note autiste si asa mai departe. De fapt autismul inseamna o intarziere in dezvoltarea unor abilitati pe care copii neurotipici, cei cu dezvoltare normala, le invata in zbor, din mediul inconjurator. Din pacate pentru parinti raportarea asta la severitate e una … gresita. Pentru ca de obicei un copil putin afectat de autism in copilaria timpurie nu inseamna ca isi va ameliora starea pe masura ce creste (asa cum cred cei mai multi dintre parinti) ci dimpotriva, i se va agrava starea. Un copil creste si trebuie sa preia un numar din ce in ce mai mare de abilitati pe masura ce anii trec. Doar ca al meu copil, cu autism, va avea o anumita rata in care va prelua din mediu. Mult sub media celor de o varsta cu el. Iar asta va duce la o explozie de frustrare si opozitionism la un moment dat. Pentru ca el nu va avea abilitatile necesare cu care sa se descurce in contextele sociale (pe care din pacate nici nu le va intelege in cele mai multe cazuri) si asta il va pune in cel mai bun caz undeva la periferia vietii sociale.
Concluzie
Nu exista semne usoare in autism. Existe afectare mai severa sau mai grava. La momentul de inceput, atunci cand evaluez situatia, ca parinte. Ignorate, „semnele usoare” se vor transforma in tot atatea cosmaruri pe masura ce copilul va creste. Daca un medic sau un specialist va spune ca sunt semne usoare te poti bucura. Dar rezervat. Pentru ca asta iti ofera sansa de a le rezolva mai rapid. Nimic mai mult. Pentru ca sigur ca nu se vor rezolva de la sine. Ca parinte trebuie sa intelegi ca problema copilului tau e ca nu reuseste sa invete in acelasi ritm cu ceilalti copii de varsta lui si trebuie ajutat sa faca asta. Si nu, nu vorbim de a fi ajutat sa invete concepte academice – adică nu culorile, cifrele, literele sau matematica ii dau batai de cap. Problemele copilului cu autism sunt toate din zona comunicarii sociale si a intelegerii contextelor sociale. Desi par extrem de simple ariile astea de abilitati, sunt foarte complexe pentru ei si necesita suport consistent din partea tuturor celor care sunt imprejurul lor. Nu se intampla de la sine. Simpla expunere nu e suficienta.
Autism Educational Project isi propune sa disemineze informatie, cursuri ABA si resurse de recuperare autism, in ceea ce priveste copii cu autism. Autism Educational Project este cea mai importanta sursa de informatie si traininguri pentru parintii copiilor diagnosticati cu autism.
